Înfrățirea

> Piața Victoriei e împrejmuită cu luminițe de Crăciun și garduri de Jandarmerie.

În mijlocul pieței e un perimetru întunecat din care răzbate un răcnet – JUS TI ȚIÉ!

> Emițătorul e un bărbat pe care scrie Juventus. Zice că e jurnalist, dar mai întâi român. Vocea îi e amplificată de trei megafoane în vârful unui băț. Se aude în toată piața:

“Să dăm jos infractorii de la putere, asta va fi Revoluția Rezist!”
“Ce revoluție”, i-o taie o femeie, “iar să moară copii pe străzi?”
“O revoluție fiscală…”, sugerează cineva.
“Să mergem cu bâtele peste ei!”, vine soluția.

> “Ne fut viețile”, explică eroul Mălin Bot unui grup de discipoli. “Ar trebui să intrăm peste ei!”

Discipolii au și ei selfie stick-uri și se apucă să facă live-uri prin mulțime, să comenteze scandările, să dea noroc cu protestatarii și să blesteme jandarmii. Curg inimioarele pe ecrane.

> O doamnă în haină de blană flutură steagul UE; un domn cu șapcă e îmbrăcat în steagul Americii; un tip cu geacă de piele fâlfâie steagul Metallica.

Alții au steagul anarhist și banner cu “Nu va fi pace fără justiție socială”.

Sunt și câțiva ultrași care scandează “plecați cu tooțiii” până când intervine o femeie – “unde plecați, măi, că și fii-miu vrea să plece din țara asta”.

> Zece căluți imenși, opt negri și doi albi, defilează prin fața guvernului și se aliniază pe bulevardul Magheru, chipurile să țină un sens deschis în timp ce lumea pornește spre Parlament. Dar oamenii vin din toate sensurile și îi înconjoară imediat. Caii se sperie și încep să țopăie în mulțime, cu jandarmi în spate.

Luați caii de aici, măi animalelor!

> Trei puștani își iau avânt și aleargă spre jandarmi cu capul înainte și mâinile-n spate, se pun în genunchi în fața lor și fac semnul crucii ca la vampiri, să dispară.

> Trei fetițe se țin de mână și strigă “Dragnea, nu uita, pula mea e-n gura ta”, apoi o iau la fugă spre casă.

“Ce cere ăștia, mamă?”, mă întreabă o trecătoare fără dinți.
“Justiție.”
“Ce?”
“Să-l ia pe Dragnea.”
“A, aia da.”

> Oamenii atât de diferiți se topesc în marșul de protest. Nu ar pica de acord pe aproape nici un subiect, dar acum îi unește dorința de a vedea corupții la pârnaie, în frunte cu Erdogan de Teleorman.

Portavoce: unde am vrea noi să fie casa lui Dragnea?
Mulțime: la pușcărie!

Cumva, pe drum, cei 10.000 de oameni se dublează. Apoi se triplează.

“Haideți să ridicăm mânuțele galbene – toți pentru justiție.”

> Nu mai e loc de furie, ca la alte proteste. Lumea iese din datorie, ca la vot. Au învățat ce au de făcut ca să-și transmită mesajul în relativă siguranță.

“Sunt hotărâți să revină în stradă de câte ori este nevoie“, zice un reporter în încheierea transmisiunii, “până când vor obține ceea ce își doresc”.

E o mașinărie umană numită, după gust,
societatea civilă
sau
statul paralel.

Dă vorba mai departe! →

Type to Search

See all results