Judecata doctorilor

Un bărbat suspectat că a furat o poșetă de pe o terasă e bătut de paznici, apoi de polițiști, și dus în arest, unde e bătut în continuare. Bărbatul se simte rău, așa că e dus pe rând la două spitale. Medicii nu văd nimic grav și îl trimit înapoi în arest, unde moare la scurt timp. Avea coaste rupte, contuzii la membre și infecție la plămâni.

Un alt bărbat e condamnat definitiv la închisoare pentru că a furat 1,75 milioane de euro de la stat. Ministrul de Interne îl sună să îl anunțe că vin polițiștii să îl conducă în arest. O ambulanță sosește preventiv. Bărbatul încearcă să se sinucidă, dar nu reușește decât să-și provoace o arsură pe gât. Pentru asta sunt chemați de acasă la miezul nopții patru șefi de clinică, care constituie o echipă multidisciplinară pentru a-l trata și a-l ține sub observație. Zilele de spital se scad din zilele de detenție.

Sunt două evenimente recente, care s-au petrecut în același oraș și în același spital. Cum se explică diferența de atitudine a poliției și a medicilor?

O investigație a Casei Jurnalistului arată cum cultura micii șpăgi din spitale se împletește armonios cu marea corupție din politică. Politicieni din toate partidele mari încearcă să scape de pușcărie pe patul de spital. Doctorii își ascund înțelegerile politice în spatele secretului medical.

Foști miniștri ai sănătății recunosc senin tratamentul preferențial. Spitalul Floreasca, scena celor două incidente de mai sus, are un protocol care mobilizează doctorii la apariția unei personalități la fel ca la producerea unui cutremur.

În seara zilei de 20 iunie 2012, România a fost zguduită de o veste incredibilă venită pe canalele de știri: fostul prim-ministru Adrian Năstase, cel mai puternic om din țară acum 10 ani, s-a împușcat  și se zbate între viață și moarte. Rodica Stănoiu, fost ministru al justiției, plânge în direct. Moderatorul din platou cere cu lacrimi în ochi detalii de la reporterul din fața spitalului Floreasca.

Cardiologul Șerban Brădișteanu, șeful echipei de tratament a demnitarului, declară că pacientul are “mai multe plăgi împușcate“. Chirurgul plastician Ioan Lascăr întărește imaginea: “Putem spune că pacientul a fost norocos deoarece proiectilul a traversat în zona unor structuri anatomice importante, vitale“. Pe baza unor “surse medicale”, televiziunile fac simulări 3D cu un glonț care intră prin gât și iese pe sub braț. 

>> Iată filmul evenimentelor din acea seară, realizat încrucișând informațiile oferite de ziare și televiziuni.

 

“Multiplele plăgi împușcate” erau ficțiune. Raportul oficial al Institutului Național de Medicină Legală spune că rănile erau superficiale și nu necesitau internare. Documentul arată că glonțul l-a zgâriat doar prin spatele gâtului. 

Medicul Constantin Crețan, specialist în chirurgie generală la Spitalul Municipal din Brașov, spune că operația care i s-a făcut lui Năstase indică o rană minoră. “Chirurgia plastică nu are nici o treabă cu explorarea plăgilor prin împușcare. Asta era pentru ORL sau chirurgie generală.”

Însă profesorul Beuran, șeful clinicii de chirurgie generală de la Floreasca, a afirmat că pentru el „rana nu interesează”.

Nici felul în care a procedat echipa multidisciplinară care l-a tratat pe Năstase nu i se pare normal lui Crețan. „Recomandarea pentru o plagă la gât este intervenția chirurgicală rapidă. Nu trebuia lăsat până a doua zi dimineață. La gât, ori ți se rupe ceva care trebuie reparat imediat, ori, dacă nu, a doua zi ce să mai aibă?!”

Cu toată secretomania de la spitalul Floreasca, am vorbit cu asistenta șefă a unei secții cu care fostul prim-ministru s-a intersectat. Declarația confirmă raportul INML: „Năstase n-a avut nici un fel de plagă. El a crezut că poate scăpa cumva de pușcărie. A făcut o dramoletă din asta și cam atât.”

De ce s-ar expune un doctor unui asemenea risc profesional?

Grafică: Ioan Octav Niculescu  

În perioada în care Năstase era prim-ministru, Șerban Brădișteanu era șeful comisiei de evaluare al unei licitații pentru echiparea spitalelor penitenciar din România. Direcția Națională Anticorupție l-a acuzat că a primit 4 milioane de euro ca să favorizeze firmele CC Med AG din Elveția și Biomedica din Austria. Martin Buchel, directorul firmei elvețiene, a explicat în depoziție că un contract de sponsorizare semnat în alb urma să fie folosit pentru plata mascată a unor fonduri pentru o campanie electorală

Năstase a fost condamnat la închisoare tocmai pentru deturnarea de fonduri în acea campanie electorală. 

Brădișteanu a fost achitat în procesul cu penitenciarele, însă astăzi a fost trimis în judecată pentru că ar fi favorizat infractorul Adrian Năstase:

“Concret, inculpatul Brădişteanu Şerban Alexandru şi-a folosit prerogativele sale de medic specialist chirurgie cardio vasculară şi şi-a asumat internarea lui Adrian Năstase în cadrul secţiei pe care o conducea deşi diagnosticul medical nu impunea internarea în cadrul acestei secţii iar primele intervenţii medicale au fost realizate de către un alt medic dintr-o altă secţie.

Deşi nu a făcut nicio menţiune cu privire la necesitatea unei intervenţii chirurgicale cardiovasculare în fişa medicală a persoanei condamnate, inculpatul Brădişteanu Şerban Alexandru şi-a arogat fără drept calitatea de a emite opiniile oficiale ale spitalului, a preluat controlul asupra comunicării publice şi a transmis că persoana condamnată are şi alte afecţiuni medicale, care, în realitate, erau secundare celor urgente gestionate deja de un alt medic”, argumentează procurorii DNA.

Interceptările telefonice ale procurorilor arată că medicii erau gata să-l opereze pe inimă, pentru a amâna trimiterea lui în pușcărie. Brădișteanu a vrut să fie șef pe situație, preluând răspunderea cazului și acaparând comunicarea publică a acestuia.

„Alice Drăghici (avocată): Bine, da’ tu vrei să-l operezi acum? Tu vrei să-i faci bypass-uri?
Şerban Brădişteanu: Pot să-i fac şi bypass-ul.
A. D.: Acum, după chestia asta? Păi, crezi că rezistă la aşa ceva? Vezi, dracu’, să nu faci vreo nefăcută!
Ş. B.: Păi, mai bine…
A. D.: Mai ne auzim şi alte vorbe!
Ş. B.: Asta e întrebarea! Ştii? Întrebarea este: îl trimitem să facă un infarct acolo şi să moară…
A. D.: Nu, da’ nici să-ţi moară ţie pe masă.
Ş. B.: Nu-mi moare, mă, pe masă, că nu sunt aşa un dobitoc să-l omor...”,

Într-o convorbire cu Emanuel Dan Georgescu, Mircea Beuran mărturisește că totul e bine și rana e superficială:

„Emanuel-Dănuţ Georgescu: Ce face omul nostru?
Mircea Beuran: E bine… E bine… E liniştit. Acolo, rana nu e profundă.
E. G.: Trebuie să fiţi atenţi!
M. B.: Da.
E. G.: El… după câte văd eu, ăştia pregătesc să-l transfere.
M.B.: Da, păi a apucat acesta, Lascăr, să…”

Tot la Brădișteanu au ajuns și Cristi Borcea (acționar la Dinamo) și Constantin Nicolescu (președintele CJ Argeș), exact în perioadele în care erau cercetați penal. Alt doctor din comisia care s-a reunit pentru Adrian Năstase e Mircea Beuran, fost ministru al sănătății în 2003, când Năstase era premier.
În septembrie, același an, profesorul Beuran și-a pierdut aura profesională când o comisie a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” l-a acuzat că a plagiat o serie de ghiduri de urgență. Comisia a decis retragerea tuturor titlurilor academice ale medicului și l-a concediat. Însă Beuran a dat universitatea în judecată și a câștigat – a redevenit profesor.

>> Pentru amuzament, poți citi interviul nostru absolut incoerent cu Beuran.

În 2006, profesorul l-a operat de cancer la colon în penitenciarul Rahova pe sirianul Omar Hayssam, acuzat de implicare în răpirea a trei jurnaliști români în Irak. Sirianul a ieșit din închisoare cu o adeverință că are cancer, iar procurorul de caz a fost de acord să-l cerceteze în libertate. Hayssam a fugit din țară trei luni mai târziu, în timp ce era condamnat la 20 de ani de închisoare pentru terorism.

Lista cu astfel de cazuri e așa de lungă, că s-ar putea rezerva un pavilion de spital pentru politicieni și afaceriști la ananghie:

Spitalul Floreasca are un protocol special de urgență, care adună și-n miez de noapte doctorii la datorie. Urgență înseamnă un dezastru natural, un accident imens sau… prezența unei personalități. Ne-a mărturisit asta chiar Mircea Beuran:

– Există un protocol al spitalului pentru cazuri multi-accidentați, personalități. El intră, vrând nevrând, este o personalitate a lumii politice, apuse, răsăritene, nu știu, dar intră la categoria personalități. Atitudinea asta de a te chema este pentru situațiile acestea de excepție, cu mulți accidentați SAU este vorba despre o personalitate.

Nu trebuie să fie politică. Ea nici nu mai e personalitate cât îi ungem pe toți cu rahat. Da’ poate să fie un om care merită, un scriitor, un ziarist. Crezi că ai voștri nu sună?

– Cine stabilește cine merită și cine nu?

– Toată lumea care ocupă un rang și este știut… un scriitor tânăr, da’ s-ar putea să nu-l recunoști. Da’ omul spune «Eu sunt scriitorul cutărică. Aș vrea să mă vadă șeful clinicii.» Se dă telefon. Vii și-l vezi.

Doctorii se apără de orice acuzație invocând secretul medical și profitând de aura pe care o au doctorii în fața românilor. Mircea Cinteză, fost ministru al sănătății în Guvernul Tăriceanu și șeful secției de cardiologie a Spitalului Universitar, ne-a explicat acest proces:

Judecata cazurilor medicale trebuie să fie supusă regulilor lui Hipocrate, care interzic divulgarea către public ale problemelor medicale în discuție, și, deci, tot ceea ce știm sunt știri din mass-media care nu pot fi confirmate.

Daniela Bartoș, fost ministru al sănătății în guvernarea Năstase, arată care e diferența între ministru și boschetar:

Noi suntem doctori toți, îl tratăm la fel ca pe ultimul boschetar. Dar vi s-ar părea normal să vină ministrul și eu să îl pun să stea pe sală, pe pliant? 

Diferența asta de nuanță poate fi diferența între viață și moarte. Pe bărbatul de la începutul articolului îl cheamă George-Dan Bălan, avea 38 de ani și doi copii. A fost dus la același spital ca Năstase, Floreasca. Doctorii care au fost îngrijorați de starea psihologică a unui pacient în afara oricărui pericol n-au observat că alt pacient avea coaste rupte, contuzii la membre și infecție la plămâni. L-au trimis înapoi în arest, unde a murit după trei ore. Găsiți un raport detaliat al cazului pe site-ul APADOR-CH.

 

Epilog: Nu politicienii români au inventat scutirile de la medic. Mafioții italieni din nord-estul Statelor Unite foloseau doctorii printre numeroasele tehnici de scăpat din pușcărie. Însă competiția dintre mafii i-a scos pe rând din joc și au lăsat locul altor forme de organizare.

O investigație din Casa Jurnalistului
Reporter: Ștefan MakoVictor Ilie
Au contribuitEmil Truță, Radu Ciorniciuc, Sorina Vasile, Vlad Ursulean
Cu sprijinul Freedom House România.

Dă vorba mai departe! →

Type to Search

See all results