Acum câteva zile, Dan Voiculescu și Gheorghe Mencinicopschi au fost condamnați la închisoare pentru că au păgubit statul cu 60 de milioane de euro la o privatizare.

Aceiași oameni sunt și în spatele folosirii Organismelor Modificate Genetic în România. Voiculescu avea interesul să cultive OMG-uri și a blocat în 2008 interzicerea lor cu ajutorul lui Mencinicopschi.
În timp ce la televizor “Dr. Menci” era dușmanul OMG-urilor, la Guvern era șeful comisiei care le-a menținut în agricultura românească.

Nutriționistul Mencinicopschi și academicianul Gheorghe Sin, condamnați în dosarul lui Voiculescu, au luptat, cu arme diferite, pentru a susține cultivarea soiurilor transgenice în agricultura românească, implicit în beneficiul patronului Grivco SA.

Înainte ca România să devină membră a Uniunii Europene, firma lui Voiculescu folosise OMG-uri pe scară largă, inclusiv în arii protejate. Garda Națională de Mediu a constatat asta în 2006, a amendat compania Grivco cu 30.000 de euro și a obligat-o să distrugă respectivele culturi.

Un raport publicat de Greenpeace în mai 2006 arată că mostrele de soia prelevate de pe terenurile Grivco din Parcul Natural Comana, județul Giurgiu, erau modificate genetic. Cultivarea soiurilor transgenice în ariile protejate era strict interzisă la acea vreme.

În ianuarie 2007, odată cu aderarea la UE, producătorii români au fost obligați să renunțe cu totul la soia modificată genetic. Singurele culturi transgenice apobate de autoritățile europene sunt un tip de porumb produs de compania americană Monsanto, denumit MON 810, și un tip de cartof, Amflora, creat de germanii de la BASF. Și acestea au creat controverse, mai ales în Vestul Europei.

În 2008, după ce Franța a interzis porumbul MON 810, ministrul mediului de la acea vreme, Attila Korodi, dorea ca România să-l interzică și ea. Pentru a obține interdicția, Korodi a creat Comisia pentru Securitate Biologică (CSB), care devenea responsabilă pentru orice decizie legată de OMG-uri.
Noul director al CSB, Gheorghe Mencinicopschi, era cunoscut ca un promotor al alimentației sănătoase și un opozant al biotehnologiei.

Însă Mencinicopschi a plecat tocmai de la cea mai importantă ședință, în care se hotăra soarta porumbului MON 810, pe 25 iulie 2008. În lipsa lui, Elena Badea – cercetător care a lucrat pentru coloși biotech precum Monsanto și Syngenta  – a prezidat ședința, iar membrii CSB au votat pentru menținerea MON 810.

Sursa: lista de lucrări de la Institutul de Biochimie.

“Membrii Comisiei pentru Securitate Biologică (…) au ajuns la concluzia că riscul general asociat introducerii deliberate în mediu, în vederea cultivării evenimentelor de transformare cuprinse în genotipul menționat ca și a hibrizilor derivați din acesta este neglijabil”

Asta concluziona raportul înaintat la acea vreme către ministrul mediului. Documentul a fost semnat de Mencinicopschi. Cultivarea porumbului MON 810 este permisă și azi.

CSB1 (Text)

Fostul ministru Attila Korodi ne-a spus, într-un interviu telefonic, că a fost surprins de absența lui Mencinicopschi, pe care o explică prin “legătura foarte strânsă” dintre acesta și patronul Grivco, Dan Voiculescu, interesat de utilizarea biotehnologiei în agricultura românească:

La începutul acestui an, l-am contactat pe Gheorghe Mencinicopschi, pentru a discuta despre decizia de atunci a CSB și despre acuzația formulată de Korodi. Mencinicopschi a amânat discuția pentru o dată ulterioară, apoi n-a mai răspuns la telefon.

Am vorbit, în schimb, cu fosta sa colegă din comisie, Elena Badea.

Reporter: Domnul Mencinicopschi a fost la ședința aceea [din iulie 2008 – n.r.]?
Elena Badea: A venit la ședința aceea și a plecat.

R.: Știți ce motiv a invocat atunci?
E.B.: Nici nu are importanță… Știți ce se întâmplă? Domnul Mencinicopschi e totuși un om de știință, și eu nu cred că el a servit sau a încercat să servească [unor interese], chiar dacă i s-o fi cerut. S-a descurcat foarte onorabil.

Celălalt coleg de dosar al lui Voiculescu, prof. univ. dr. Gheorghe Sin, era în 2011 președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice. În această calitate, a încercat să determine autoritățile române să permită cultivarea la scară largă a OMG-urilor. Alături de președintele Academiei Române, Ionel Haiduc, Sin a semnat un document intitulat “Poziția mediului academic referitoare la plantele modificate genetic“, publicat la scurt timp după aceea pe site-ul Ministerului Agriculturii.

Acolo se arăta că “numeroasele dovezi științifice și experiența practică au condus la concluzia că plantele transgenice comercializate în prezent aduc beneficii considerabile fermierilor și sunt mult mai «prietenoase» cu mediul decât tehnologiile devenite convenționale“.
Potrivit autorilor documentului, consecințele interzicerii soiei modificate genetic odată cu aderarea la UE au fost “dramatice”, întrucât cei mai mulți producători n-au dorit să cultive soia convențională, iar România a fost nevoită să importe furaje.

Pozitia Mediului Academic (Text)

În guvernul condus de Victor Ponta din mai 2012, Partidul Conservator a obținut portofoliul Agriculturii, iar ofensiva pro-biotehnologie a continuat. O majoritate covârșitoare a Camerei Deputaților a adoptat pe 26 iunie 2013 un proiect de lege care permite cultivarea OMG-urilor în anumite arii naturale protejate. Documentul promulgat pe 11 iulie de către președintele Traian Băsescu spune că:

„În ariile naturale protejate, de interes comunitar, naţional şi internaţional este interzisă cultivarea plantelor superioare modificate genetic. Excepţie fac ariile naturale protejate de interes comunitar, sit Natura 2000, în baza avizului emis de Academia Română.”

Siturile Natura 2000 reprezintă 17,84% din suprafața totală a țării.

Background: DOSARUL I.C.A.

Tribunalul București l-a condamnat joia trecută pe Dan Voiculescu la 5 ani de închisoare cu executare în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare București. Potrivit procurorilor, în perioada 1991-2003 președintele fondator al PC (fost PUR) și-ar fi folosit influența politică pentru a obține un teren de 3,6 hectare în nordul Bucureștiului care aparținea Institutului, la un preț de 75 de ori mai mic decât cel al pieței.

Prejudiciul creat statului român s-ar ridica la peste 60 de milioane de euro. Alături de Voiculescu au mai fost condamnate 8 persoane care i-ar fi favorizat, într-un fel sau altul, obținerea terenului. Între aceștia – Gheorghe Mencinicopschi și Gheorghe Sin, care ar urma să ispășească 6, respectiv 5 ani de închisoare cu executare.

Hotnews a urmărit dosarul de-a lungul celor 5 ani care au trecut de la trimiterea în judecată.

Gheorghe Mencinicopschi a fost director general, membru al Adunării Generale a Acționarilor la I.C.A. București și membru al PUR. Procurorii l-au acuzat de complicitate la infracțiunea de stabilirea, cu intenție, a unei valori diminuate față de valoarea comercială reală a bunurilor aparținând agenților economici la care statul este acționar, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, abuz în serviciu contra intereselor publice, fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Gheorghe Sin, la acea dată membru A.G.A. al I.C.A. București, a fost acuzat de complicitate la infracțiunea de stabilire, cu intenție, a unei valori diminuate față de valoarea comercială reală a bunurilor aparținând agenților economici la care statul este acționar, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite; abuz în serviciu contra intereselor publice.

Acest caz face parte dintr-o investigație realizată cu sprijinul New England Center for Investigative Reporting din Boston și al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație.

Investigația completă despre intrarea Organismelor Modificate Genetic în agricultura românească va fi publicată în curând pe Casa Jurnalistului.

Reporter: Vlad Odobescu